Promisiunile de genul „Trec duminică pe la tine” se repetă, iar intervalele dintre vizite devin din ce în ce mai lungi.
Nu este din lipsă de iubire, ci pentru că viața de afară continuă, iar cei rămași în azilul de bătrâni ajung să iasă din acel ritm.
Chiar și înconjurați de oameni, liniștea este constantă. Și există o durere tăcută în așteptarea unei conexiuni care nu vine niciodată.
3. Fără un scop, zilele își pierd sensul
Acasă, există întotdeauna ceva de făcut – să pregătești o masă, să organizezi mediul, să ai grijă de ceva sau de cineva.
Aceste sarcini mici dau structură și sens zilei.
În azilul de bătrâni, totul este făcut de alții, iar persoana în vârstă pierde treptat sentimentul de a fi utilă. Mulți ajung prinși într-o rutină pasivă, privind cum trece timpul. Corpul încetinește, iar mintea începe să se închidă.
Menținerea unui scop – chiar și ceva simplu precum cititul, scrisul, îngrijirea unei plante sau ajutarea altor rezidenți – este esențială pentru păstrarea vitalității.
4. Corpul slăbește mai repede decât pare
Interesant este că un loc conceput pentru îngrijire poate accelera îmbătrânirea fizică. Lipsa mișcării și provocările zilnice reduc forța musculară și energia.
Mersul mai puțin, dependența sporită și programul fix pentru toate lucrurile creează un ciclu de slăbiciune. Mulți ajung la azilul de bătrâni mergând și, luni mai târziu, folosesc scaune cu rotile.
Corpul îmbătrânește mai repede atunci când nu mai este stimulat. A rămâne activ este o modalitate de a păstra libertatea – și, de asemenea, propria demnitate.
5. Intimitatea încetează să mai existe
Într-un azil de bătrâni, conceptul de intimitate practic dispare. Este obișnuit să împarți o cameră, să primești ajutor la îmbăiere sau îmbrăcare și să ai oameni care vin și pleacă în orice moment.
Chiar și atunci când îngrijirea este blândă, dependența de ceilalți pentru sarcini intime este dificilă din punct de vedere emoțional. Dreptul la tăcere, la spațiu personal și la simplul act de a închide ușa pentru a fi singur se pierde. În timp, mulți încetează să se mai simtă ca oameni și încep să se vadă doar ca pacienți.
6. Părăsirea unui azil de bătrâni este mult mai grea decât intrarea într-unul.
continuare pe pagina următoare
For Complete Cooking STEPS Please Head On Over To Next Page Or Open button (>) and don’t forget to SHARE with your Facebook friends.
